Afacerea Laundromat sau despre maşina moldovenească de spălat bani ruseşti

Vasile Ernu în dialog cu Victor Ciobanu

Acum cîteva zile scriam pe o reţea de socializare: Laundromat (şi aici): de la maşina de spălat “Aurica” la maşina de spălat bani ruseşti “Guvernul ProEuropean”.
_

Sovieticii au construit în Basarabia cînd au venit după război nişte fabrici şi uzine. Cu implicarea localnicilor. Una din ele producea minunea tehnicii acelor vremuri: maşina de spălat Aurica. Era felul lor de a înţelege modernizarea şi emanciparea. Mamă ce mîndri eram.

Acum Rusia lui Putin foloseşte Moldova strict pe post de maşină de spălat bani: între 2011 şi 2014 prin Republica Moldova au trecut 22 miliarde de USD. Da, da. E un altfel de proces de modernizare. Afacerea se numeşte: Laundromat.

Maşina de spălat bani ruseşti se numeşte “Guvernul ProEuropean”. Banii au ajuns prin diverse scheme în băncile occidentale, în paradisuri fiscale şi chiar în China.

De ce au ales ruşii Moldova pe post de maşină de spălat banii? În ce măsură sînt implicaţi occidentalii în acest proces căci despre ruşi ştim? Sînt nişte întrebări.

Pe mine însă altceva mă interesează în cele “două modele de modernizare”. Primul: “maşina de spălat Aurica” era gîndit pentru un număr cît mai mare de cetăţeni. Al doilea: “maşina de spălat bani ruseşti Guvernul ProEuropean” este pentru un număr infim de cetăţeni. Ameţeşti numai la ideea că printr-o ţară atît de săracă trec sume atît de mari. Într-o astfel de afacere sînt implicate mult prea multe interese, din multe direcţii. Doar cetăţenii sînt abandonaţi. Urmăriţi dezvăluirile afacerii Laundromat căci este foarte educativ.

Pentru a afla mai multe am apelat la un bun cunoscător al fenomenului, Victor Ciobanu, Fondatorul Centrului de Cercetări și Elaborări Economice şi autorul cărţii Moldova oligarhică.

 

Afacerea Laundromat face ravagii. A ajuns deja şi în presa occidentală. Se vorbeşte despre o schemă care spală şi scoate bani din Rusia prin diverse mecanisme care implică mult mai multe state. Care este sursa acestor bani? Ştim că vin din Rusia dar de unde anume din Rusia?

Banii, ca și schemele, dar și destinațiile – sunt diferiți. În mare parte sunt bani privați. Fenomenul în general nu-i nou, de ex. în 2014 din FR au evadat $ 153 miliarde (datele diferă nesemnificativ de la o instituție la alta). Deci, vorbim de zeci și sute de miliarde care sunt scoase anual din Rusia. În acest sens „schema moldovenească” care ne-a dus faima în lumea întreagă e doar un mic episod în această afacere.

Cum funcţionează această schemă de spălare a banilor şi scoatere a lor din Rusia spre Occident şi de ce au nevoie să scoată aceşti bani? Cum îi scot şi de ce?

Businessul mare și cel mediu (la scară rusească, desigur) preferă să țină banii în siguranță – în imobile din Londra (prețurile cosmice de acolo se datorează inclusiv rușilor, iar schema ar putea fi redenumită în Londramat), sau în Franța, Spania etc. Schemele sunt diverse și țin de ingineriile financiare – de ex. importuri false de servicii (consultanța e clasică). În acest sens „schema moldovenească” e cvasi-legală din punctul de vedere rusesc – în baza deciziilor judecătorești din RM. Desigur, la o examinare mai atentă, se poate depista esența infracțională – firmele care semnează contractele de datorii, care garantează aceste datorii, sunt de regulă false, de unică folosință. Pentru asta e și nevoie de judecători înțelegători și cooperanți care adoptă decizii din “intimă convingere”.

Cunoscutul sociolog rus Simon Kordonsky îmi spunea acum cîţiva ani cînd am făcut un interviu cu dumnealui că în Rusia banii statului nu au aceeaşi funcţie ca în Occident, acolo unde există un spaţiu al capitalului financiar bine constituit. În Rusia banii au funcţia unei resurse asemenea gazului. Pentru a deveni bani reali ei au nevoie de intrarea lor în circuitul financiar global. Ceea ce se întîmplă de fapt e următoarea schemă: te abonezi la resursa-bani de la stat, îi „sustragi”, îi scoţi afară în spaţiul capitalismului avansat unde ei devin bani în sensul pur al capitalului financiar şi abia după aceea, aduşi în Rusia sub formă de investiţii externe, ei încep să-şi îndeplinească funcţia pe care o au în spaţiul extins al capitalului financiar. Credeţi că aceşti bani se mai întorc în Rusia, în ţara lor de provenienţă?

Kordonsky e autorul formulei modificate marxiste adaptate la realitățile rusești postsovietice Putere-Bani-Putere, pe care o descrie în lucrarea “Piețele Puterii”. În acest sens, banii se întorc în Rusia în măsura în care contribuie la consolidarea puterii. Ceilalți bani, cum am zis, vor rămâne în occident, plasați în active sigure.

De ce au ales ruşii care au construit această schemă de spălare a banilor anume Moldova? De ce nu Uzbekistan, Armenia sau mai ştiu eu ce altă Republică ex-sovietică? De ce Moldova?

Anterior, majoritatea tranzacțiilor de acest gen se efectuau prin Letonia. După aderarea acestei țări baltice la UE, era firesc ca rolul ei să fie preluat de o altă țară postsovietică. Moldovenii s-au dovedit a fi cei mai abili. Au câștigat competiția, oferind full-service – justiție controlată și coruptă, câteva bănci cu acționariat majoritar obscur, o Bancă centrală care va închide ochii la momentul oportun, o umbrelă politică la cel mai înalt nivel. Chit că Moldova câștigă și geografic.

În ce măsură pionii centrali ai guvernării şi puterii „pro-europene” au ştiut şi au fost implicaţi în această mahinaţie?

BNM și CNA, care văd tranzacțiile în timp real, nu numai că nu le-au stopat, dar am impresia că le-au asistat operațional. De judecători corupți nu ducem lipsă. Un detaliu important – schema a fost testată și pregătită. Anterior prin BEM au fost scoși bani care au figurat în cazul Magnițky. Dacă e să ne amintim de atacurile raider din 2011, acestea s-au produs prin scheme similare – decizii judecătorești contrare legii cu firme false, suflete moarte, xerocopii. Mai apoi, legislația a fost modificată în așa fel, că taxele de stat au fost diminuate de la 3% din suma litigiului la câteva mii de lei. Iar executorii judecătorești au devenit privați (doar prin conturile unui executor au trecut $ 17 miliarde!). O atare pregătire minuțioasă a operațiunii demonstrează că toată mașinăria de stat a fost implicată.

Unde ajung aceşti bani şi în ce măsură instituţiile occidentale sînt implicate? Că doar nu ajung în neant şi nu cred că băncile nu ştiu ce hram poartă aceşti bani sau că instituţii specializate nu au cunoştinţă de aceste fluxuri financiare? Totuşi vorbim de sume colosale.

Banii “legalizați” deja pot ajunge oriunde. Am văzut lista băncilor occidentale care nu au avut mari întrebări referitor la proveniența banilor. Ca să nu mai zic că toate tranzacțiile în dolari se efectuează prin conturile corespondente ale băncilor americane, implicit sunt supravegheate. Or, atâta timp cât acești bani fug din Rusia (erodând sistemul economic al țării) spre vest și nu invers, cât nu sunt folosiți pentru finanțarea terorismului, occidentul va închide ochii la aceste operațiuni.

Am cîţiva amici ruşi care au o teorie legată de Putin şi aceşti bani. Ei susţin, în ciuda opiniei generale, că de fapt Putin este un tip foarte slab şi deloc puternic cum se crede. Dovadă sînt aceste furturi imense din avuţia ţării. Se fură sume colosale, se scot afară din ţară şi asta dovedeşte neputinţa lui Putin pentru că nu poate stopa fenomenul, iar mai devreme sau mai tîrziu asta se va întoarce împotriva lui. Ce credeţi despre asta? Sau poate că el gestionează aceste procese?

La Chișinău am tot văzut comentarii despre implicarea lui Putin în schema noastră. Este o aberație. Are suficiente mecanisme de a scoate bani legal.

Referitor la forța regimului – eu nu l-aș cataloga nici slab, nici puternic. Așa e construită piramida rusească – conform renumitului citat din Șcedrin (“Atunci cînd se vorbeşte mult despre patriotism, înseamnă că undeva, ceva s-a furat”) – fură… Știe Putin despre aceasta? Sigur. Ba chiar le dă această posibilitate subalternilor. E un fel de control al verticalei puterii prin permiterea accesului la furt conform poziției ocupate în ierarhie…

Ce efecte are asupra Moldovei faptul că ea a devenit o „maşină de spălat banii” pentru Rusia? Ce urme lasă în Moldova aceşti bani?

Am auzit comentarii gen – n-am pierdut nimic, ba chiar am câștigat și de ce n-am putea câștiga în continuare? Întrebarea cheie pentru o asemenea abordare este – cine anume a câștigat? Arhitecții și gestionarii schemei, umbrela lor politică și câțiva judecători corupți? Faptul că aceștia își vor mai construi câte un castel cu piscină (la care vor lucra vreo 10 moldoveni) și vor mai procura un Bentley amantei (care va îmbogăți importatorii de petrol) – nu salvează economia țării, pentru că restul banilor sunt scoși în afară. Conform studiului World Ultra Wealth Report Outlook 2012-2013, efectuat de Wealth-X, în 2012 în Moldova erau 75 de persoane care dețineau capitaluri de $8 miliarde. Evident că nu în RM. În 2011 erau 70 de persoane care dețineau $9 miliarde. Este exact bogăția totală a celorlalți 3,5 milioane de moldoveni în 2015 conform  Raportului Averii Globale. Cred că între timp, spălătorii noștri s-au mai îmbogățit cu 2-3-4 miliarde. Aceste sume enorme nu încap în Moldova, depășind cu mult PIB-ul țării. Sume mult mai mici – zeci sau chiar sute de milioane, ar putea intra în țară. Guvernarea a și anunțat un boom investițional pentru acest an, propunând spre privatizare activele statului. A și pregătit legea amnistiei capitalurilor contra 2%, care deocamdată a fost stopată de FMI. Oricum, cred că activele vor fi privatizate pe bani mărunți (cam toate au datorii de miliarde) ca ulterior să fie vândute pe bani reali. Care tot nu vor rămâne în Moldova…